Aici e prima variantă de protecţie sa sacilor.
Nu este viabilă pe termen îndelungat pentru că la prima vibraţie pământul dat pe saci cade.
Soluţia e să se termine în cel mai scurt timp structura şi acoperirea exeriorului, zonelor expuse la soare cu orice material de umbrire.
Folosirea eficientă a reliefului în construirea şi utilizarea materialelor.
Sticla aia era cu apă! :) :P Pentru cei care s-ar fi gandit la altceva! :)
După ce sa tasat rândul de saci se pune armătura.Rolul armăturii fiind de a stabiliza sacii atâta timp căt se aplica tasarea rândului superior, apoi tasarea sacilor creeaz o structură compactă autosusţinută! Forţa gravitaţională presează pe toată baza structurii care obligatoriu este să se afle sub pământ pentru a exista o contra forţă la greutatea structurii din partea pământului ce se află de jur împrejurul fundaţiei.
Se aşează sacii pe rândul anterior armat.
Se tasează sacii umpluţi şi aşezaţi pe structura existentă. Continuând cu aceleaşi operaţii până se termina construcţia.
Atâta am reuşit să construiesc singur în aproximativ 2 săptămâni muncite zilnic cate 3-6 ore pe parcursul a 7 săptămâni, de pe 27 martie până pe 14 mai 2010.
Aşa a stat acoperită un an de zile. Se vede si prima mea experienţă cu punerea mazării pe aţă :))) Muncă nu glumă, dar anapoda! Pentru că al doilea an am aflat o modalitatea de a cultiva mazăre, semănarea mai deasă cam la 5-8 cm bob de bob şi între rânduri cam 30 cm, două câte două rânduri alăturate, urmând un spaţiu mai mare de aproximativ 50 cm între alte două rânduri. Sau o altă variantă de a semăna in cuiburi, cam 8-10 boabe , cuiburile depărtate aproximativ la 60 cm. Aflată metoda de la bunica! :)
Doresc să luaţi informaţiile utile şi să le aplicaţi! Succes!
Să aveţi o zi excelentă! :)
salut, Mishu sunt, arhitrct in devenire...
RăspundețiȘtergereeste laudabil efortul tau de a experimenta si de a promova (chiar prin mijloacele astea) intoarcerea la natura. ai depus mult efort si ai descoperit multe lucruri, iar noi ceilalti avem de invatat.
mie personal mi ai dat teme de gandire. ai scapat din vedere multe aspecte cum ar fi locuirea, confortul, organizarea vietii intr un astfel de igloo, dar este un inceput si un soi de avertisment de genu: "nu uitati ca ati plecat din pamant, din natura si natura va este cea mai la indemana pt a trai!". cred ca oricine este de acord cu mine ca intotdeauna e o placere sa mergi printre copaci sau sa te joci cu mainile in ţărână.
experimentul tau ii priveste direct pe arhitecti mai ales acum cand se cer materiale naturale si se pune accent pe ideea de dezv. durabila.
Salut Mishu! Aici este vorba de o coliba durabila, un adapost pe timpul verii, nu e pentru dormit din aceasta cauza este si mica.... ! :) Pentru locuit vezi www.orasul-viitorului.ro (apoi de invatat mai am de invatat destule, de fapt cat o sa traiesc o sa tot invat! :) ). Intradevar si mie imi place sa fiu in natura, printre copaci si sa ma joc in tarana, in schimb sunt si persoane care nu vor sa auda ca atingi pamantul (e plin de microbi, spalate imediat, iar te-ai murdarit... , iar despre natura la fel sa calci pe asfalt, ca de asa nu te murdaresti, ai pantofi curati.... de parca asfaltul ne da mancarea... dar asa este pentru unii oameni, cei nascuti in orase si care nu mai au contact cu pamantul, stiu ca alimentele sunt produse la hypermarket.... ). Ne-am intalnit in parcul Herastrau, unde te-ai intalnit cu Cristian Negoescu?
ȘtergereO sa incerc sa fac si eu asa ceva, doar ca putin mai mare deoarece vreau sa folosesc constructia pe post de pivnita, pentru ca unde locuiesc eu panza fratica este foarte sus. Multumesc pentru impartasirea experientei.
RăspundețiȘtergere